Pensiile private se pregatesc de start

[DAC]

 
Loteria a dus totalul clientilor la pensiile obligatorii la 4,2 milioane
 
Autor: Mihai Bobocea Data: 10-03-2008
 
Numarul total de clienti la pensiile obligatorii (pilonul II) inainte de loterie era de 3.823.610, potrivit datelor Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Vinerea trecuta, inca 332.706 clienti au intrat in sistem prin loterie, adica prin redistribuirea salariatilor sub 35 de ani care fie nu au semnat cu niciun fond, fie au semnat cu doua sau mai multe fonduri. Astfel, numarul total de clienti a ajuns la aproape 4,2 milioane, in ton cu asteptarile CNPAS.

In urma cu doua luni, Mariana Campeanu (presedintele CNPAS) estima ca numarul total de clienti din sistemul pensiilor obligatorii va depasi patru milioane dupa loterie, estimarea sa fiind la acea data cea mai optimista de pe piata.

Valul record de vanzari de la sfarsitul campaniei de aderare si loteria de vineri au dus piata peste acest nivel.

Loteria a redistribuit clientii noi catre cele 18 fonduri de pensii proportional cu cota de piata deja acumulata in campania de aderare. Ca urmare, peste 68% din acestia au ajuns la unul dintre primele trei fonduri de pe piata.

Liderul pietei, ING, are o cota de 33,2% din numarul total de clienti, Allianz-Tiriac (locul doi) are 25,6%, iar Generali (locul trei) are 9,4%. Cele mai mari zece fonduri au 98,3% din piata, in timp ce restul de opt fonduri au fost 1,7% din numarul total de clienti.

"Practic, piata a intrat acum in linie dreapta", spune Radu Vasilescu, CEO al ING Fond de Pensii. "Acum administratorii asteapta de la CNPAS listele electronice cu participantii nou-primiti din loterie. Fiecare administrator trebuie acum sa isi notifice noii clienti privind fondul de pensii unde au fost repartizati", spune el.

Potrivit legislatiei, fiecare administrator trebuie acum sa-si anunte in scris clientii primiti la loterie la ce fond de pensii au fost repartizati.

Urmatorul pas major al pietei este colectarea primelor contributii de catre fondurile de pensii obligatorii. Conform calendarului oficial, aceasta va avea loc cel mai tarziu pana pe data de 20 mai a acestui an, cu contributiile aferente lunii martie.

Cu alte cuvinte, anul calendaristic 2008 va avea doar opt luni efective de colectare a contributiilor de pensii private. La sfarsitul acestui an, primii trei jucatori estimeaza ca activele acumulate de cele 18 fonduri de pensii de pe piata vor fi de aproximativ 200 mil. euro.

Pana atunci insa, piata are un mare semn de intrebare: cate conturi goale (nealimentate de contributii sociale) vor exista in sistem? Potrivit unei simulari a CNPAS, efectuata pe datele existente in luna septembrie a anului 2007, numarul de conturi goale (pentru care nu se platesc CAS) ar fi de circa un milion. Numarul poate ajunge insa si la un milion si jumatate, in functie de comportamentul de plata si declarare a CAS al angajatorilor, potrivit unei estimari anterioare a sefei CNPAS, Mariana Campeanu.

Din punctul de vedere al numarului de participanti, Romania (cu 4,2 milioane de clienti) este a doua piata de pensii private obligatorii din regiunea Europei Centrale si de Est, dupa Polonia (13,3 milioane de clienti). Romania a depasit deja alte piete din zona, cum ar fi Ungaria (2,8 milioane de clienti) si Bulgaria (2,7 milioane).
 
Sursa: www.zf.ro/articol_164198
 
 
 

[DAC]

Vosganian: Un castig minim garantat pentru pensiile private nu este oportun in acest moment
Marti, 11 Martie 2008

Impunerea unor reglementari prin care sa fie stabilit un castig minim garantat pentru fondurile de pensii private nu este oportuna in acest moment, a spus ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, in cadrul seminarului pe tema controlului si reglementarii fondurilor Private de Pensii. Aceasta masura este o fortare si induce neincredere in sistem, a mai spus acesta.

"Eu zic sa lasam piata sa functioneze, iar in acest moment impunerea unui randament minim garantat ar fi o fortare pentru fondurile de pensii", a declarat Vosganian.

La inceputul anului, mai multe organizatii ale societatii civile au publicat o scrisoare deschisa in care cereau impunerea unui randament minim garantat cu rata inflatiei fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II), deoarece statul a creat o piata unor companii private, la care cetatenii romani sunt obligati sa contribuie, ceea ce face necesara o garantare a acestor sume.

Ministrul a mentionat ca pensiile private sunt in primul rand un motor de dezvoltare economica care va stabiliza economia.

"Am incredere in aceasta intreprindere financiara a pensiilor private si sunt convins ca, in urmatorii ani, cei doi piloni se vor dezvolta", a mai spus Vosganian. El s-a aratat increzator ca scaderea contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat ca urmare a alocarii unei cote de 2% din salariul brut in prezent - si 6% peste opt ani - la pensiile private obligatorii va fi recuperata din baza mai mare de impozitare si cresterea numarului de salariati din economia romaneasca.

Sindicatele sunt ingrijorate ca acea cota de 6% din salariul brut care va merge la pilonul II in urmatorii ani va duce la o scadere cu 25% a contributiilor la pensiile de stat.

http://www.tmctv.ro/articol_33985/vosganian__un_castig_minim_garantat_pentru_pensiile_private_nu_este_oportun_in_acest_moment.html

[norocchior]

Io l-ash intreba pe poetul asta al finantzelor, Guzganian, daca el shtie:

1) CE CLAUZE DRACONICE ARE ORICE CONTRACT COMERCIAL, asha cum este shi contractul incheiat intre CONTRIBUABILII=FINANTZATORII ORICARUI EDIFICIU CUM ESTE SHI UN FOND DE PENSII, SHI ADMINISTRATORI=EXECUTANTZII ACESTUIA ??

2) SAU, SHI-A TRAS COTA PARTE - IN  CALITATE DE CONSULTANT JURIDIC IN SLUJBA FONDURILOR DE PENSII -

SHI INSTIGA CONTRIBUABILII LA SEMNAREA UNOR CONTRACTE DE DONATZIE ?

Pai bai Poetul Finantzelor - ca un Hagi al Finantzelor, precum shi un Carnatzar al Finantzelor am tot avut - TU NU SHTII CA NICI MACAR DONATZIILE NU SE FAC FARA IMPUNEREA UNOR CONDITZII ??

Ia pune-te tu - CARE REPREZINTZI ACUM STATUL - in pielea contribuabililor la fondurile de pensii, shi spune-mi DACA TU STAT, CARE MAI AI SHI ALTE MIJOACE DE COERCITZIE=CONSTRANGERE LA ADRESA UNUI PRIVAT, CARUIA TU II INCREDINTZEZI NISHTE BANI IN SCHIMBUL EXECUTZIEI UNOR BUNURI SHI/SAU SERVICII, NU PUI NISHTE CLAUZE DRACONICE SHI GARANTZII DE BUNA EXECUTZIE, IN CONTRACTELE ALEA IN SARCINA EXECUTANTZILOR ?

Shi cum potzi fi atat de prost, INCAT SA SUSTZII CA NU EXISTA PRECEDENTE IN CEEA CE PRIVESHTE IN_SUCCESUL SISTEMULUI DE PENSII, CAND ACELASHI SISTEM, BOTEZAT IN AMERICA 401 K, ESTE CONTESTAT VEHEMENT

- INTZELEGI CE-I AIA VEHEMENT, SAU VREI CA SA CURGA SANGE PE STRAZI, CA SA INTZELEGI -

ATAT IN AMERICA (scrie in fiecare zi pe Yhaoo ! Finance) CAT SHI IN EUROPA (saptamana trecuta chiar, a fost MITING MASIV IN FRANTZA=LA PARIS, pe tema asta) ??

Sau, dumneata nu intzelegi decat AFACEREZA  

[DAC]

RANDAMENTUL MINIM GARANTAT LA FONDURILE DE PENSII PRIVATE
Vrabia si cioara


Autoritatile nu agre­eaza introducerea unui randament minim garantat in corelatie cu rata inflatiei pentru fondurile private de pensii, in conditiile in care, in urma cu doua luni, sindicatele si societatea civila au solicitat acest lucru. Potrivit unui sondaj IMAS recent, peste 85% din cetatenii Romaniei sunt de acord cu principiul de randament minim garantat.

Paul Pacuraru, ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse, este de parere ca introducerea randamentului minim garantat nu ar fi in beneficiul participantilor, acest lucru obligand adminis­tratorii de fonduri la elemente prudentiale suplimentare si la o politica de plasament neeconomica. In opinia domniei sale, stabilitatea legislativa este "garantia de cursa lunga si de succes" a fondurilor de pensii private obligatorii.

Domnul Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, este impotriva impunerii unui randament minim garantat pe pilonul II, precizand ca "nu este o solutie buna, pentru ca ar fi o fortare pentru fonduri". 

Dar,domnul Liviu Voinea, presedintele Grupului de Economie Aplicata, ne-a declarat, completand declaratia ministrului: "si pentru contribuabil este o fortare acest sistem obligatoriu. Atunci sa nu mai existe pilonul II!".

Domnul Voinea ne-a mai spus: "Cu siguranta, cetatenii nu vor fi protejati prin vointa acestui guvern". Domnia sa considera ca "disputa pensiilor" nu se va termina: "Este o mare afacere care se face pe banii nostri, condusa de aroganta celor pusi sa ne reprezinte".

Conform declaratiilor domnului Voinea, Grupul de Economie Aplicata nu si-a epuizat mijloacele de lupta, va milita tot timpul pentru schimbarea legislatiei ce guverneaza sistemul de pensii private obligatorii, in cazul in care statul nu va interveni.

Domnul Voinea ne-a mai spus ca GEA nu are interese patrimoniale, in schimb admnistratorii fondurilor de pensii si CSSPP au interese directe pentru eliminarea garantarii randamentului minim cu rata inflatiei.

"Administratorii se tem ca vor trebui sa constituie provizioane, sa puna garantii din banii lor si, astfel, salariile lor vor fi mult mai mici", a subliniat domnul Voinea. Domnia sa a precizat ca interesul CSSPP e strict legat de salariu (conform declaratiilor de venit, fiecare membru are un salariu de 100 de milioane de lei vechi/luna), motiv pentru care ei protejeaza interesele admi­nistratorilor, si nu ale participantilor.

Presedintele GEA considera ca este vorba de niste intelegeri extraordinare intre administratorii fondurilor de pensii si autoritati.

"Sistemul de pensii private obligatorii se aseamana cu FNI, prin lipsa de reglementare", ne-a mai declarat Liviu Voinea.

Domnia sa a subliniat: "La FNI a fost vorba de o cooperare, complicitate din partea autoritatilor, iar in privinta actualului sistem de pensii private putem vorbi de o complicitate din partea CSSPP si a Ministerului Economiei si Finantelor".

Liviu Voinea este de parere ca, la varsta de 65 de ani, vom avea o pensie de stat - pentru care statul va trebui sa faca datorie publica ca sa o acopere, iar pensia privata va fi reprezentata de o suma nesemnificativa.

In dezacord, domnul Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii (CSSPP), a declarat ca nu incurajeaza tendintele de modificare a legislatiei sistemului de pensii private obligatorii, pentru ca in momentul de fata nu exista criterii care sa sustina aceste demersuri. Domnia sa a declarat: "Este un subiect sensibil, ce trebuie luat in considerare pe masura ce acest sistem evolueaza". Domnul Oancea a subliniat ca legislatia noastra este chiar mai restrictiva decat in alte tari, iar "in prezent trebuie sa gasim metode de imbunatatire a randamentelor".

In legatura cu introducerea unui randament minim garantat cu rata inflatiei, domnul Oancea a precizat ca nu agreeaza principiul. "Nu avem criterii obiective de judecata, iar astfel de masuri ar putea face mai mult rau sistemului", a precizat presedintele CSSPP.

In pofida declaratiilor presedintelui CSSPP, domnul Liviu Voinea sustine ca rata inflatiei este cel mai obiectiv criteriu.

Domnia sa a declarat: "Acest lucru a fost demonstrat in scrisoarea inaintata autoritatilor, acum doua luni", adaugand: "Posibilitatea sa se atinga un randament mare, sau macar cel preconizat este foarte mica". 

Presedintele GEA este surprins de declaratiile domnului Oancea, apreciind ca ele nu sustin interesele participantilor la sistemul de pensii privat obligatoriu: "CSSPP nu trebuie sa aiba nici o parere, trebuie doar sa implementeze legiile date de Parlament".

Domnul Aurel Gubandru, presedintele Comisiei de Buget Finante din Camera Deputatilor, considera ca "valva pensiilor" a inceput o data cu scrisoarea trimisa autoritatilor de o coalitie de organizatii, printre care si Grupul de Economie Aplicata. Domnia sa ne-a declarat ca acest randament nu poate fi conditionat de rata inflatiei, existand diferente intre rata inflatiei si randament in defavoarea deponentatului.

Domnul Gubandru ne-a declarat: "Fondurile de pensii, supravegheate, vor reusi sa obtina un randament peste rata inflatiei, avand in vedere ca dobanda este foarte buna la plasamente".

Domnia sa considera ca interesele participantilor vor fi protejate prin introducerea fondului de garantare si prin supravegherea CSSPP.

Domnul Mircea Oancea a declarat ca CSSPP va lansa in dezbatere publica, in cel mult doua luni, legea privind fondul de garantare, al carei proiect este aproape finalizat.

In opinia noastra, castigurile promise peste rata inflatiei reprezinta o cioara pe gard, in timp ce garantia minima echivaleaza unei vrabii din mana. Daca ne luam dupa teoriile privitoare la specificul moral si psihologic al investitorilor, pensionarii se afla intotdeauna in categoria celor prudenti, a celor care prefera siguranta maxima, chiar daca dobandesc castiguri mici.

Daca n-am fi obligati de lege si bagati cu arcanul in sistemul de pensii private, atunci ne-am pastra statutul de "clienti", iar administratorii n-ar mai avea nici o sansa sa faca ce le taie capul, ci ar trebui sa tina seama de cerintele de prudentialitate specifice varstei de pensie.

Controversa in jurul randamentului minim garantat n-ar exista.


Corina Frastelni
12.03.2008

http://www.bursa.ro/on-line/s=banci_asigurari&articol=24289.html

[norocchior]

Vrabia shi cioara pe masa Contribuabililor la Fondurile de Pensii,

Curcanul shi Strutzul pe masa Administratorilor Fondurilor de Pensii !!!

Dar, cine are de gand ca sa puna pe mese: "MUSHTARUL" shi "SCOBITORILE"  ?

[cursdebursa]

mustarul pe mese il vor pune masele ... atunci cand le va sari
(vorba vine )

[jinx]

se vede ca sunteti de la tara! la cutit si furculita nu se gandeste nimeni?!?

[norocchior]

se vede ca sunteti de la tara! la cutit si furculita nu se gandeste nimeni?!?

Nobletzea voastra,

Ciobanii au disparut demult de pe aceste plaiuri, ACUM NE SERVIM DE BETZISHOARE CHINEZESHTI !!!!

[DAC]

 
20 mai, "momentul zero" al pensiilor private
 
Autor: Angela Placinta Data: 05-05-2008
 
Angajatorii vor vira prin Casa Nationala de Pensii primele contributii la fondurile de pensii obligatorii pe 20 mai, valoarea acestora urmand sa fie de peste 37 mil. euro.

Data de 20 mai devine astfel "momentul zero" al pensiilor private, aceasta fiind prima luna cand o parte din contributiile angajatilor pentru pensie nu merge la stat, ci la administratori privati. Fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii obligatorii devine astfel proprietar asupra contributiilor sale, avand un cont propriu, spre deosebire de situatia de acum, cand contributiile angajatilor la sistemul de asigurari sociale sunt utilizate imediat pentru plata pensiilor.

Potrivit unei norme emise de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, contributiile lunare la fondurile de pensii vor fi virate de catre Casa de Pensii pana pe data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care acestea sunt platite.

In prezent, sistemul pensiilor obligatorii are peste 4,1 milioane de participanti, contributia lunara fiind de 2% din salariul brut. De exemplu, un angajat care castiga salariul mediu brut de 450 de euro va avea pana la sfarsitul anului circa 63 euro in contul sau, aceasta suma fiind doar contributia virata fondului de pensii, fara a lua in calcul randamentul investitiilor. In cazul unei persoane cu un salariu brut de 900 de euro, de exemplu, valoarea contributiilor platite in acest an va fi de 126 de euro, iar in 2009 - de 270 de euro. Un angajat cu un salariu brut de 1.800 de euro va vira anul acesta contributii de circa 252 de euro unui fond de pensii. In urmatorii cinci ani, adica pana la sfarsitul lui 2012, fondurile de pensii administrate privat vor primi in administrare cel putin 4,6 mld. euro, arata o estimare a ZF pe baza datelor de la Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza si Casa Nationala de Pensii.

Pana la sfarsitul lui 2008, in conturile fondurilor de pensii vor intra peste 273 mil. euro, in timp ce anul viitor valoarea contributiilor va trece de 664 mil. euro, iar in 2010 se va apropia de un miliard.

In urmatorii opt ani, cota de contributie la fondurile de pensii administrate privat va creste cu 0,5 puncte pe an, pana la 6% din salariul brut. In acelasi timp, numarul de contribuabili se va majora cu circa 100.000 pe an, potrivit estimarilor administratorilor de pensii.
 
Sursa: www.zf.ro/articol_170989
 

[$$$$$$]

Misiva de la AVIVA

Stimate domnule $$$$$$
Ca urmare a repartizarii aleatorii, alocarea dumneavoastra s-a realizat la fondul Pensia Viva administrat de Aviva Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Privat. Ne bucuram ca v-ati alaturat... bla-bla.
--------------
Alaturi de aceasta scrisoare veti gasi in plic cererea de modificare date contractuale Pensia Viva si declaratia clientului. Va rugam sa completati cele doua documente si sa ni le returnati pe adresa Aviva... .... ...

Foile astea din urma seamana perfect cu cele completate de mine in iarna, la ING. Sa fie vreo smecherie de-a AVIVACILOR sa ma transfer la ei sau...  aia de la ING mi-or fi pierdut foile? Ce-ar putea fi? As putea verifica cumva, pe net, daca is inscris la ING?

[DAC]

Randamentele fondurilor de pensii dupa trei saptamani
 
Autor: Angela Placinta Data: 11-06-2008
 
Fondurile de pensii obligatorii (pilonul II) au inregistrat randamente intre -0,71% si 1,06% in primele trei saptamani de la colectarea primelor contributii, potrivit datelor publicate de cele 14 companii care activeaza pe aceasta piata.

Doua fonduri au reusit sa incheie perioada 20 mai - 6 iunie cu castiguri de peste 1%: BCR, care a avut un randament de 1,06%, si Omniasig, cu un randament de 1,01%. Aceste doua fonduri au impreuna aproape 190.000 de participanti, valoarea cumulata a activului net fiind de 3,93 mil. lei (circa 1,1 mil. euro).

"Nu am beneficiat de derogarea Comisiei de Pensii Private, care ne permite sa investim mai mult in depozite bancare, si am intrat pe piata de capital. Circa 20% din active au fost investite in actiuni si am prins o conjunctura favorabila. Noi am considerat ca este un moment bun sa intram pe piata de capital, insa fiecare administrator are strategia lui", afirma Cristina Nitescu, directorul general al Omniasig Pensii. In perioada 20 mai - 6 iunie, indicele bursier BET, care urmareste evolutia celor mai lichide zece companii listate la Bursa de Valori Bucuresti, a inregistrat o crestere de circa 1,5%. In acelasi timp, indicele BET-C, care urmareste toate actiunile tranzactionate la BVB, a crescut cu 2%.

Fondurile de pensii au inceput sa faca investitii pe 20 mai, cand au incasat primele contributii de la clienti, in valoare de 88,2 milioane de lei (24,1 milioane de euro). Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a emis recent o derogare care le permite companiilor de pensii sa investeasca mai mult de 20% in depozite bancare pentru o perioada de sase luni.

"Am profitat de derogarea Comisiei si am investit mai multi bani in depozite bancare", afirma Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, cel mai mare jucator din aceasta piata. In primele trei saptamani de la incasarea contributiilor, fondul de pensii adminsitrat de ING a obtinut un randament de 0,48%. Totusi, aceste rezultate nu sunt relevante, din cauza perioadei foarte scurte de timp, primele randamente cu adevarat importante fiind cele de peste cel putin un an.

Generali, singurul fond de pensii cu profil de risc ridicat, a inregistrat in aceasta perioada un castig de 0,95%, fiind al treilea in topul randamentelor. Pe locul patru se situeaza Aviva, cu un randament de 0,82%, iar pe cinci - BT Aegon, cu 0,5%. Fondul administrat de Allianz-Tiriac, a doua companie de pensii private de pe piata, a inregistrat un castig de 0,26%.

Patru fonduri de pensii au mers pe minus in primele trei saptamani de cand au inceput sa investeasca banii clientilor. Fondul administrat de KD a pierdut 0,71%, cel al BRD - 0,35%, Bancpost - 0,31%, iar Prima Pensie - 0,06%.

Companiile de pensii nu au publicat inca structura de investitii, urmand sa faca acest lucru la sfarsitul lunii iunie sau la inceputul lui iulie, pentru luna precedenta. La fondurile de pensii obligatorii au aderat peste 4,15 milioane de salariati cu varste de pana la 45 de ani. Angajatii care au pana la 35 de ani sunt obligati sa adere la aceste fonduri de pensii, in timp ce salariatii cu varste intre 35 si 45 de ani adera facultativ. Potrivit unot estimari ale CSSPP, fondurile de pensii vor incasa contributii in valoare de 250-300 de milioane de euro pana la sfarsitul anului si de 600-700 de milioane de euro anul viitor.

Contributia la fondurile de pensii obligatorii este de 2% din veniturile brute pana la sfarsitul acestui an, urmand ca in urmatorii opt ani aceasta sa se majoreze cu 0,5 puncte anual, pana la 6%. Angajatorii trebuie sa vireze aceste contributii in fiecare luna catre fondurile private, prin intermediul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. Aceste sume nu vor ajunge la fondurile private in cazul in care angajatorii intarzie sau nu depun declaratiile nominale privind contributiile de asigurari sociale ale salariatilor.
 
Sursa: www.zf.ro/articol_175562

[DAC]

Randamentul pensiilor private obligatorii dupa patru luni: zero

07 Sep 2008 Dan Odagiu

Structura investitiilor in cazul fondurilor private de pensii arata faptul ca pe termen mediu (1-2 ani) randamentul acestora va creste in medie cu 10% anual.


Dupa patru luni de colectari, randamentul mediu al fondurilor private obligatorii de pensii este de minus 0,05%. Este vorba despre o medie ponderata si nu una aritmetica. Daca am calcula randamentul mediu al celor 14 fonduri obligatorii de pensii ca medie aritmetica, atunci acesta ar fi egal cu 0,41%. Practic, constatam ca, dupa patru luni de colectari, fondurile private de pensii au putut inmulti banii incasati de la stat doar cu valoarea comisioanelor pe care le aveau de primit, investitorii ramanand doar cu banii dati.

Cel mai bun randament l-a obtinut fondul de pensii ING, de 6,97%, iar cel mai slab - BCR, de minus 2,15%, arata datele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Structura investitiilor la 31 august 2008 releva faptul ca fondurile private obligatorii de pensii au investit in cele patru luni de colectare doar 5,66% din totalul activelor in actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Adica 6,19 milioane de euro. Suma totala ce putea fi investita pe bursa, potrivit prospectelor aprobate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), trecea de 35% din totalul activelor, adica peste 38,3 milioane de euro.

Fondurile obligatorii de pensii (Pilonul II) au investit cei mai multi bani in obligatiuni municipale si de stat, adica 58,89%, apoi in depozite bancare (22,37%), obligatiuni corporative (12,77%), iar restul in fonduri mutuale si actiuni listate la bursa. „Am redus expunerea pe bursa, din cauza conditiilor mai vitrege din prezent de pe piata de capital“, ne-a declarat Eugen Voicu, presedintele Fondului de Pensii Viva.

Structura fondurilor private de pensii arata faptul ca pe termen mediu randamentul acestora va creste in medie cu 10% anual. Asta datorita faptului ca obligatiunile municipale si de stat, respectiv depozitele bancare au un randament anual cuprins intre 9 si 15%. Or, daca mai scadem comisioanele de administrare, randamentul mediu se apropie undeva de 7-13%. Numarul participantilor la fondurile private obligatorii de pensii a crescut de la 3,2 milioane la finalul lunii mai la 3,7 milioane la finalul lunii august.Valoarea activului net total a ajuns la 109 milioane de euro.

http://www.cotidianul.ro/randamentul_pensiilor_private_obligatorii_dupa_patru_luni_zero-57312.html

[DAC]

Diferente de pana la 14% intre randamentele fondurilor de pensii

Fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) au inregistrat randamente intre -4,52% si 9,23% in primele sase luni de functionare, doar trei fonduri din 14 avand performante negative. Aceasta inseamna ca intre randamentul primului fond din clasamentul in functie de performante si cel al ultimului diferenta este de aproape 14%.

In primele sase luni de functionare, cele mai mari randamente au fost inregistrate de fondurile administrate de ING (9,23%), BT Aegon (5,78%), Allianz-Tiriac (4,46%), BCR (4,15%), Interamerican (2,87%), AIG (2,81%) sau Generali (2,09%). In aceeasi perioada, au mers pe minus trei fonduri: Prima Pensie (-4,52%), BRD (-2,66%) si Bancpost (-2,64%).

Cum se explica diferenta dintre primul si ultimul fond din clasament? Atat ING, cat si Prima Pensie au mizat in principal pe investitiile in tilturi de stat, ponderea acestora in totalul plasamentelor fiind de 64,14%, respectiv 58,35% in octombrie.

In depozite bancare ING a plasat 10,77% din banii colectati de la clienti, in timp ce la Prima Pensie ponderea este aproape tripla, de 26,34%. In ceea ce priveste investitiile in actiuni, la ING ponderea este de 2,68%, iar la Prima Pensie de 3,31%. Primul fond de pe piata nu a investit insa in fonduri mutuale, in timp ce ultimul fond ca randament are plasamente de 1,96% in acest instrument. In ceea ce priveste obligatiunile corporative, ING a investit aici 22,42% din contributiile colectate, iar Prima Pensie 10,04%, aici putand fi explicatia diferentei de randament.

Fondurile de pensii au inceput sa colecteze bani de la clienti si sa-i investeasca la sfarsitul lunii mai, sumele adunate pana in prezent fiind de circa 195 de milioane de euro. In prezent, pe piata pensiilor obligatorii activeaza 14 fonduri, care au colectat luna trecuta contributii de la peste 3,4 milioane de clienti.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/diferente-de-pana-la-14-intre-randamentele-fondurilor-de-pensii-3594252

[DAC]

10 lucruri pe care fondul tau de pensii private nu ti le-a spus niciodata

vezi toate articolele de Lucian Davidescu
09 mar la 08:20 un comentariu 328 vizualizari

Mai putin de o zecime din contributia ta pentru pensie este administrata privat, dar totusi este singura ta speranta pentru un venit decent mai tarziu. Ce nu-ti zic fondurile de pensii:
 
1. Pentru noi, poate ca este o afacere, dar pentru tine este deocamdata doar un experiment. La nivelul de acum al contributiei – 2,5%, la batranete va trebui sa te bazezi tot pe pensia de la stat. Varianta: pensie facultativa cu o contributie consistenta.

2. La pensiile private lucrurile sunt foarte simple. Stii exact cati bani dai. Cati bani vei lua? Asta nu stim nici noi, asteptam statul sa ne dea niste formule de calcul.
3. Nu ne mai batem pentru clienti noi. 90% dintre cei care se angajeaza acum nu-si aleg fondul de pensii, asa ca sunt repartizati aleator. Competitia s-a mutat pe holurile legiuitorilor. Cativa dintre noi tocmai am obtinut ca ING si Allianz sa nu mai primeasca clienti proportional cu cota de piata, pentru ca sunt deja prea mari. Decizia se judeca. Nu suntem siguri ca lucrurile vor ramane asa: ei ar putea avea mai multi bani pentru lobby.

4. Investitia ta nu este garantata cu inflatia. Au incercat niste sindicalisti sa obtina asta, dar n-au reusit. Pe medie, e mai bine pentru randamente. Garantarea are costuri pe care le-ai fi suportat tot tu.
Ne-am bucurat insa ca s-a pus problema in termeni de „totul sau nimic”. Au capatat ce meritau: „nimic”. Daca cereau ca garantarea sa fie introdusa doar ca optiune, pentru fondurile si participantii care chiar vor asta, poate aveau sanse sa o obtina. Atunci, ar fi devenit complicat. Ajungeam sa concuram intre noi!

5. Cum functioneaza mecanismul nostru? Mai intai, iti oprim comisionul: 2,5% din ce-ai virat. Apoi, din ce ramane, incepem sa producem bani pentru tine. La sfarsit, mai luam 0,05% pe luna din toata suma. Costul total pentru tine ajunge, in felul asta, la 3,7% pe an.

6. Titluri de stat, depozite la banca, titluri de stat, depozite la banca. Uneori, ne ia toata ziua ca sa decidem unde investim.

7. Ne-am infiintat cand bursa stia doar sa creasca. Unii, nu ne prea pricepeam la investitii. Criza ne-a prins pe picior gresit. Am spulberat atunci niste bani, poate chiar pe ai tai. Noroc ca nu apucasei sa contribui prea mult.

8. Guvernul nu si-a tinut promisiunile, iar calendarul de contributii a ramas in urma. De luna asta, vor ajunge la noi 2,5% din veniturile tale brute. Trebuia sa fie 3%. Asta inseamna ca, la 1000 de euro brut, 5 euro care ti se cuveneau sunt pastrati de stat pentru vechiul fond de pensii.

9. Ne-a costat jumatate de miliard de euro sa intram pe piata si avem doar 3,3 milioane de participanti platitori (4,97 milioane inscrisi). Asta inseamna ca avem de scos de la tine 150 de euro. Suntem deja in urma cu recuperarea investitiei.

10. Daca ai ajuns la un fond mai mic, pe care l-am inghitit, tot cam 150 de euro am platit ca sa te cumparam pe tine. La munca!

http://www.riscograma.ro/1956/10-lucruri-pe-care-fondurile-de-pensii-private-nu-ti-le-au-spus-niciodata/